@19. despre,..Prima si a doua zi a Creatiei.Actiunea Elementelor in organismul uman. R.STEINER

http://mihaiiasiromania.blogspot.cominformatii spirituale


19. ... prima si a doua zi a Creatiei,
                               Rudolf  Steiner

         Pentru a ajunge la o intelegere deplina a existentei, am urmarit dintr-un anumit punct de vedere si am putut constata, in mai multe randuri, ca tot ce ne inconjoara, tot ce percepem este in evolutie. Este foarte util, necesar ca sa ne facem o idee cu adevarat grandioasa despre aceasta evolutie si sa o urmarim pana in zilele noastre unde constatam ca ea a disparut din constiinta noastra moderna; ne facem o idee foarte superficiala despre evolutia care se manifesta evident in viata fiecaruia dintre noi, de la nastere si pana la moarte. Dar cand aceasta privire superficiala o aplicam intregii omeniri, gandul ne duce la o evolutie care ar porni de la stadii inferioare ale vietii animale si se ajunge, la o pura ipoteza fantezista ca omul provine din animal. Ce evolutie grandioasa a strabatut constiinta umana ???
Actuala noastra constiinta, intreaga noastra viata interioara, a fost precedata de o alta forma de constiinta, pe care am denumit-o clarvedere de natura inferioara.  Constiinta moderna ingaduie omului sa-si reprezinte obiectele care il inconjoara cu ajutorul perceptiilor sensibile.  Constiinta de clarvedere inferioara care a precedat actuala constenta o putem examina numai intorcandu-ne in evolutie pana la stadiul planetar al vechii Luni. Diferenta cea mai izbitoare intre stadiul lunar si cel actual, terestru,este ca vechea constienta lunara a evoluat de la un fel de constienta imaginativa la constienta obiectiva .A face o neta deosebire intre ceea ce este inauntru si ceea ce este in afara noastra, iata ce caracterizeaza constiinta terestra. Constienta pe care omul o avea pe vechea Luna nu era asa. Fiintele posedau o constienta lunara imaginativa sustinuta de simboluri (asa cum se intampla in vis ), era o stare de vis inferioara chiar celei care se produce astazi cand, la om, se trezeste clarvederea, forta de clarvedere constienta.
         Pregatirea pentru trezirea fortelor de clarvedere se face in mos treptat : pe prima treapta se manifesta lucruri dintre cele mai diverse si lipseste facultatea de a discerne intre realitatea spirituala si constienta imaginativa. Abia in momentul cand se dezvolta constienta devachanica si cand el percepe in Devachan realitatea spirituala a unei fiinte pe care o cunoscuse in planul fizic, poate sa discearna partea reala de partea imaginativa a viziunilor sale.
          In cursul evolutiei sale esoterice, omul trece printr-un stadiu cand este inconjurat de imagini, iar el este inca incapabil sa faca deosebirea intre realitate si imagine. Acest stadiu, cand deosebirea intre imagini nu se poate stabili si cand omul nu poseda inca decit o constienta de vis, a fost parcurs pe vechea Luna. Facultatea de discernamint a aparut abia mai tarziu.  Sa retinem si faptul ca un clarvazator se cufunda, mai intai, intr-un fel de constienta imaginativa. Totusi, pe vechea Luna, imaginile care apareau erau cu totul diferite fata de obiectele pe care le percepem acum prin constienta noastra obiectiva, terestra; acest caracter se pastreaza si la inceputul pregatirii de clarvedere, cand nu se vad fiinte spirituale exterioare, ci doar imagini. Dupa acest prim stadiu, cand clarvazatorul incepe sa dezvolte in el forte interioare, el poate sa simta ca si cum doua globuri stralucitoare s-ar proiecta in spatiu si sa aiba imaginea colorata a celor doua globuri. Daca si-ar inchipui ca acestea sunt doua realitati, ar fi o eroare. Cele doua globuri corespund cu ceea ce se petrece in corpul astral al clarvazatorului si cu ceea ce aprinde forta de viziune in cei doin ochi ai sai. Fortele interioare ale clarvazatorului apar ca fenomene in spatiul astral, si el ar cadeea intr-o grava eroare daca ar lua acestea drept o manifestare a unor fiinte spirituale exterioare lui.  O eroare si mai mare poate sa apara cand se ajunge, printr-o metoda oarecare, sa se auda voci si sa fie luate ca fiind realitati exterioare. Aceste voci nu sunt decit un ecou al fenomenelor interioare. Viziunile colorate, imaginile, reprezinta viata launtrica sub o forma destul de pura , vocile, in schimb, nu exprima de obicei decit viduri care se produc in suflet. Pentru cel care ajunge sa auda aceste voci, cel mai bine ar fi sa nu le ia in seama.  Aceasta constienta imaginativa trebuie privita cu multa circumspectie, ea nu e decit un fel de constienta a organelor de percepere, o proiectie a Eu-lui in spatiu. Pe vechea Luna lucrurile erau la fel,dar de o maniera perfect normala. Omul nu percepea nimic altceva decit ce se petrecea in sinea lui.
Si acum,,, care este actiunea Elementelor in organismul uman?
       Goethe spunea : Ochiul este facut de lumina pentru lumina.
Trebuie sa ghicim in aceste cuvinte un sens foarte adanc. Toate organele omului au fost create sub actiunea mediului inconjurator
Numai o conceptie superficiala, care nu vede decit un singur aspect al adevarului, poate crede si afirma ca fara ochi omul nu ar putea percepe lumina. Dar celalalt aspect al adevarului este ca fara lumina nu s-ar fi putut niciodata forma ochiul, dupa cum fara sunet nu ar fi existat urechea, s.a.m.d   Dintr-un punct de vedere mai profund, intreaga conceptie kantiana ramane la suprafata lucrurilor, pentru ca nu vrea sa vada decit o latura al adevarului. Lumina care parcurge spatiul cu undele sale este cauza directa a organului vederii.
Pe vechea Luna, sarcina esentiala a Entitatilor care au luat parte la evolutia lumii noastre a fost aceea de a fauri organele sensibile.
Organele simturilor au fost formate chiar pe vechiul Saturn in structura lor pur fizica ,de exemplu, ochiul era ca o camera neagra, asemanatoare cu cea a aparatului de fotografiat  fara a percepe ceva.In epoca Lunara, aceste organe au fost interiorizate transformate intr-un organ de percepere, de constienta.
Pe Pamint, de exemplu, lumina actioneaza asupra plantelor si intretine in ele viata, si flora intreaga este rezultatul acestei actiuni. Pe Luna, "omul" nu putea face deosebirea intre afara si inauntru. El nu percepea Soarele in afara lui, nu putea face o separare intre el si Soare; in schimb simtea cum i se deschid ochii, iar acestia luau forma unei imense perceptii vizuale care umpleau tot spatiul naturii sale interioare.
Omul Lunar era inchis in astral si simtea viata sufletului ca fiind in afara lui. (Daca in prezent am percepe viata sufleteasca sub aceasta forma, fara a putea simti o diferenta intre obiectele exterioare si reflexul vietii interioare, ar fi ceva patologic).
Omul lunar, asista in forul sau interior la munca Entitatilor care au devenit mai tarziu Elohimi, ca si cum, de exemplu, ati simti, in prezent, cum va curge sangele in vene.
       O constienta pe care o are omul in prezent ( de a distinge ce este in afara noastra de ceea ce este inlauntrul nostru) nu a fost posibila decit prin faptul ca evolutia a depasit stadiul lunar si a trecut in stadiul terestru si,totodata, o alta formatie a aparut in sistemul cosmic : separareaelementului lunar de cel terestru si separarea elementelor intre ele.
        Imaginati-va lumea actuala unita cu vechea Luna si cu Pamintul, iar celelalte planete, inclusiv Soarele cu totul altfel constituite; in aceste conditii, nu putea exista decit o constienta imaginativa. A fost necesara o schimbare, Cosmosul nostru sa ia forma actuala, exterioara Pamintului, pentru a se putea dezvolta in acest sens constienta obiectiva, pe care o avem astazi.



                        ,... continuam la pct 20


                                        domnita

Postări populare de pe acest blog